Inapoi la legi

LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 *** Republicată
Legea fondului funciar
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 1 din 5 ianuarie 1998
*) Republicată în temeiul art. VII din Legea nr. 169 din 27 octombrie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 4 noiembrie 1997, dându-se textelor o nouă numerotare. Mentionăm că Legea nr. 169/1997 contine si unele articole proprii, numerotate de la II la V, care nu au fost încorporate în textul republicat al Legii nr. 18/1991 si care sunt reproduse în nota de la pag. 16.
Legea nr. 18 din 19 februarie 1991 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 20 februarie 1991 si a mai fost modificată prin Legea nr. 29 din 21 martie 1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 22 martie 1991, prin Ordonanta Guvernului nr. 23 din 21 august 1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 28 august 1992 (aprobată prin Legea nr. 114 din 18 noiembrie 1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 30 noiembrie 1992), prin Ordonanta Guvernului nr. 46 din 12 august 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 241 din 29 august 1994 (aprobată prin Legea nr. 132 din 22 decembrie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 23 decembrie 1994), prin Ordonanta Guvernului nr. 20 din 4 august 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 15 august 1995 (aprobată prin Legea nr. 104 din 16 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 270 din 21 noiembrie 1995), prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 5 din 31 august 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 2 septembrie 1996 (aprobată prin Legea nr. 47 din 4 aprilie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 8 aprilie 1997) si prin Ordonanta Guvernului nr. 57 din 28 august 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 30 august 1997.

CAP. 1
Dispozitii generale

ART. 1
Terenurile de orice fel, indiferent de destinatie, de titlul pe baza căruia sunt detinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte, constituie fondul funciar al României.

ART. 2
În functie de destinatie, terenurile sunt:
a) terenuri cu destinatie agricolă, si anume: terenurile agricole productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantatiile de hamei si duzi, păsunile, fânetele, serele, solariile, răsadnitele si altele asemenea -, cele cu vegetatie forestieră, dacă nu fac parte din amenajamentele silvice, păsunile împădurite, cele ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice, amenajările piscicole si de îmbunătătiri funciare, drumurile tehnologice si de exploatare agricolă, platformele si spatiile de depozitare care servesc nevoilor productiei agricole si terenurile neproductive care pot fi amenajate si folosite pentru productia agricolă;
b) terenuri cu destinatie forestieră, si anume: terenurile împădurite sau cele care servesc nevoilor de cultură, productie ori administrare silvică, terenurile destinate împăduririlor si cele neproductive - stâncării, abrupturi, bolovănisuri, râpe, ravene, torenti -, dacă sunt cuprinse în amenajamentele silvice;
c) terenuri aflate permanent sub ape, si anume: albiile minore ale cursurilor de apă, cuvetele lacurilor la nivelurile maxime de retentie, fundul apelor maritime interioare si al mării teritoriale;
d) terenuri din intravilan, aferente localitătilor urbane si rurale, pe care sunt amplasate constructiile, alte amenajări ale localitătilor, inclusiv terenurile agricole si forestiere;
e) terenuri cu destinatii speciale, cum sunt cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, navale si aeriene, cu constructiile si instalatiile aferente, constructii si instalatii hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice si gazelor naturale, de telecomunicatii, pentru exploatările miniere si petroliere, cariere si halde de orice fel, pentru nevoile de apărare, plajele, rezervatiile, monumentele naturii, ansamblurile si siturile arheologice si istorice si altele asemenea.

ART. 3
În sensul prezentei legi, prin detinători de terenuri se întelege titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori detinători precari.

ART. 4
(1) Terenurile pot face obiectul dreptului de proprietate privată sau al altor drepturi reale, având ca titulari persoane fizice sau juridice, ori pot apartine domeniului public sau domeniului privat.
(2) Domeniul public poate fi de interes national, caz în care proprietatea asupra sa, în regim de drept public, apartine statului, sau de interes local, caz în care proprietatea, de asemenea, în regim de drept public, apartine comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor.
(3) Administrarea domeniului de interes public national se face de către organele prevăzute de lege, iar administrarea domeniului public de interes local se face de către primării sau, după caz, de către prefecturi.
(4) Terenurile din domeniul public sunt cele afectate unei utilităti publice.

ART. 5
(1) Apartin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate constructii de interes public, piete, căi de comunicatii, retele stradale si parcuri publice, porturi si aeroporturi, terenurile cu destinatie forestieră, albiile râurilor si fluviilor, cuvetele lacurilor de interes public, fundul apelor maritime interioare si al mării teritoriale, tărmurile Mării Negre, inclusiv plajele, terenurile pentru rezervatii naturale si parcuri nationale, monumentele, ansamblurile si siturile arheologice si istorice, monumentele naturii, terenurile pentru nevoile apărării sau pentru alte folosinte care, potrivit legii, sunt de domeniul public ori care, prin natura lor, sunt de uz sau interes public.
(2) Terenurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile. Ele nu pot fi introduse în circuitul civil decât dacă, potrivit legii, sunt dezafectate din domeniul public.

ART. 6
Domeniul privat al statului si, respectiv, al comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor este alcătuit din terenurile dobândite de acestea prin modurile prevăzute de lege, precum si din terenurile dezafectate, potrivit legii, din domeniul public. El este supus dispozitiilor de drept comun, dacă prin lege nu se prevede altfel.

ART. 7 Fondul funciar si, în mod corespunzător, dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale trebuie înregistrate în documentele de evidentă funciară si de publicitate imobiliară prevăzute de lege.

CAP. 2
Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor

ART. 8
(1) Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de productie se face în conditiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept.
(2) De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de productie sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum si, în conditiile legii civile, mostenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă si alte persoane anume stabilite.
(3) Stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate în limita unei suprafete minime de 0,5 ha pentru fiecare persoană îndreptătită, potrivit prezentei legi, si de maximum 10 ha de familie, în echivalent arabil.
(4) Prin familie se întelege sotii si copiii necăsătoriti, dacă gospodăresc împreună cu părintii lor.

ART. 9
(1) Persoanele cărora li s-ar reconstituit dreptul de proprietate în limita suprafetei de teren de 10 ha de familie, în echivalent arabil, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate si pentru diferenta dintre această suprafată si cea pe care au adus-o în cooperativa agricolă de productie sau care a fost preluată în orice mod de aceasta, până la limita suprafetei prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, de familie, indiferent dacă reconstituirea urmează să se facă în mai multe localităti sau de la autori diferiti.
(2) Persoanele cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate, potrivit legii, în limita suprafetei de teren de pană la 10 ha de familie si cărora li s-a aplicat cota de reducere, potrivit art. 14 alin. (3) din lege, pot formula cerere pentru suprafetele de teren care au constituit această cotă. Cererile se formulează în cazul în care cota de reducere a depăsit procentul de 5% .
(3) Cererea se depune la primăria localitătii sau, după caz, la primăriile localitătilor în raza cărora se află terenul pentru care urmează să se reconstituie dreptul de proprietate, personal sau prin postă, cu confirmare de primire, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi*), sub sanctiunea decăderii.
(4) Cererea va cuprinde:
a) numele si prenumele persoanei solicitante si domiciliul acesteia;
b) calitatea de titular sau de mostenitor al dreptului de proprietate pentru care i s-a reconstituit sau urmează să i se reconstituie acest drept, potrivit prezentei legi;
c) suprafata de teren care i s-a reconstituit si diferenta pe care o solicită.
(5) La cerere se va anexa:
a) copie xerox de pe titlul de proprietate care s-a emis sau, după caz, de pe procesul-verbal ori de pe fisa de punere în posesie;
b) copii xerox de pe actele doveditoare ale dreptului de proprietate pentru suprafetele de teren solicitate în plus;
c) o declaratie în care se va mentiona, pe propria răspundere, suprafata totală de teren atribuită în proprietate, prin reconstituire sau prin constituire, de familie, potrivit prezentei legi, chiar dacă aceasta s-a făcut în mai multe localităti sau de la mai multi autori.
(6) Primarul va constitui un registru special, parafat, numerotat si sigilat, în care se vor înregistra, în ordine cronologică, cererile depuse de persoanele îndreptătite si va emite, la cerere, un bon cu numărul de înregistrare.
(7) Pentru cererile depuse prin postă, pe confirmarea de primire se vor mentiona numărul de înregistrare a cererii si data acesteia.
(8) Primarul sau secretarul consiliului local este obligat să primească cererea si să o înregistreze, indiferent dacă aceasta cuprinde sau nu toate mentiunile precizate în alin. (4) si dacă nu este însotită de toate actele prevăzute la alin. (5) . În acest caz, primarul sau secretarul este obligat să comunice solicitantului ca, înlăuntrul termenului de 90 de zile, să depună toate actele mentionate la alin. (5) , sub sanctiunea decăderii acestuia din termen.
(9) Nerespectarea obligatiilor prevăzute la alin. (6) de către primar sau secretar atrage după sine atât răspunderea administrativă si disciplinară a acestuia, potrivit legii, cât si plata de daune cominatorii sau, după caz, si de daune-interese.
(10) După expirarea termenului de 90 de zile prevăzut la alin. (3) , primarul este obligat ca, în termen de 30 de zile, să întocmească situatia privind categoriile de persoane, terenurile agricole solicitate si balanta fondului funciar pe localitate - comună, oras, municipiu -, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate, potrivit legii. Înlăuntrul acestui termen, primarul le va transmite prefectului, sub semnătură.
(11) În termen de 15 zile de la primire, prefectul va întocmi situatia privind categoriile de persoane solicitante si balanta fondului funciar pe judet, pe care le va transmite, în acelasi termen, Departamentului pentru Administratie Publică Locală.
(12) După întocmirea balantei fondului funciar la nivel de tară, prin lege se vor stabili suprafetele de teren agricol care vor fi reconstituite.

ART. 10
(1) Persoanele fizice si persoanele juridice cărora li s-a reconstituit sau li s-a constituit dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, potrivit prezentei legi, precum si persoanele juridice care au în patrimoniu sau în administrare terenuri agricole ori detin în orice mod asemenea terenuri au obligatia de a da secretarului consiliului local o declaratie în care vor mentiona suprafata de teren agricol atribuită sau, respectiv, detinută efectiv, în una sau mai multe localităti, iar pentru persoanele fizice, si de la mai multi autori.
(2) Persoanele fizice vor face declaratia pe propria răspundere, iar persoanele juridice, prin reprezentantii lor.

ART. 11
(1) Suprafata adusă în cooperativa agricolă de productie este cea care rezultă din: actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidentele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaratii de martori.
(2) Dispozitiile alineatului precedent se aplică în mod corespunzător si în ceea ce priveste suprafetele preluate de cooperativele agricole de productie fie în baza unor legi speciale, fie fără nici un titlu sau în orice alt mod.
(3) Stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe baza situatiei terenurilor detinute de cooperativa agricolă de productie la 1 ianuarie 1990, înscrisă în sistemul de evidentă a cadastrului funciar general sau a registrului agricol, corectată cu înstrăinările legal efectuate de către cooperativă până la data intrării în vigoare a legii.
(4) Cererea de stabilire a dreptului de proprietate se depune si se înregistrează la primărie în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

ART. 12
(1) În scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor îndreptătiti si eliberării titlurilor de proprietate, în fiecare comună, oras sau municipiu, se constituie, prin ordinul prefectului*), o comisie condusă de primar.
(2) Comisiile comunale, orăsenesti sau municipale vor functiona sub îndrumarea unei comisii judetene, numită prin ordinul prefectului si condusă de acesta.
(3) Procedura de constituire si modul de functionare a comisiilor, precum si modelul si modul de atribuire a noilor titluri de proprietate se vor stabili prin hotărâre a Guvernului**) în termen de 15 zile de la data publicării prezentei legi. Din comisii vor face parte cetăteni desemnati de obste din toate categoriile îndreptătite, specialisti si functionari publici. În comunele constituite din mai multe sate, cetătenii vor fi desemnati proportional cu ponderea numerică a locuitorilor din fiecare sat.
-----------------
*) Potrivit art. 113 alin. (1) din Legea nr. 69/1991, republicată, prefectul emite ordine.
*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 131/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 19 ianuarie 1993.

ART. 13
(1) Calitatea de mostenitor se stabileste pe baza certificatului de mostenitor sau a hotărârii judecătoresti definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea mostenirii.
(2) Mostenitorii care nu-si pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiti repusi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au apartinut autorului lor. Ei sunt considerati că au acceptat mostenirea prin cererea pe care o fac comisiei.
(3) Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafata de teren determinată pe numele tuturor mostenitorilor, urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun.

ART. 14
(1) Terenurile cooperativelor agricole de productie situate în extravilanul localitătilor devin proprietatea cooperatorilor sau, după caz, a mostenitorilor acestora, corespunzător suprafetelor aduse sau preluate în orice mod în patrimoniul cooperativei.
(2) Atribuirea efectivă a terenurilor se face, în zona colinară, de regulă, pe vechile amplasamente, iar în zonele de câmpie, pe sole stabilite de comisie si nu neapărat pe vechile amplasamente ale proprietătii, în cadrul perimetrelor actuale ale cooperativelor agricole de productie.
(3) În cazul în care între suprafata de teren a cooperativei agricole de productie, rezultată prin însumarea suprafetelor de teren aduse de cooperatori sau preluate în orice alt mod de cooperativă, si suprafata de teren actuală au intervenit modificări atât în ce priveste suprafata totală, cât si pe categorii de folosintă, stabilirea proprietătii cooperatorilor sau a mostenitorilor acestora se face prin reducerea unei cote proportionale rezultate din scăderea suprafetelor legal folosite în alte scopuri din suprafata totală initială si proportional cu categoriile de folosintă agricolă existente. Nu vor fi afectati detinătorii de suprafete care au proprietăti mai mici de 1 ha.
(4) Suprafetele ocupate de plantatii pomicole, viticole, sere, helesteie, amenajări piscicole, pepiniere, constructii administrative si agrozootehnice, precum si cele necesare bazei furajere aferente capacitătilor de productie zootehnice existente în cooperativele agricole de productie pot reprezenta, pe baza optiunii proprietarilor, aport la constituirea unor forme de asociere de tip privat, cu sau fără personalitate juridică.

ART. 15
(1) Membrii cooperatori care, după caz, au părăsit cooperativa agricolă de productie, nu au muncit în cooperativă sau nu locuiesc în localitatea respectivă, precum si mostenitorii acestora pot primi terenurile din extravilan aduse sau preluate în orice mod în patrimoniul cooperativei.
(2) Dispozitiile alineatului precedent se aplică si persoanelor ale căror terenuri au trecut, cu sau fără titlu, în patrimoniul cooperativei agricole de productie fără ca ele să fi dobândit calitatea de cooperatori, precum si, după caz, mostenitorilor acestora.
(3) De prevederile alin. (2) beneficiază si persoanele detinătoare ale titlurilor de Cavaler al Ordinului "Mihai Viteazul", "Mihai Viteazul cu Spadă" si mostenitorii lor, care au optat si cărora li s-a atribuit, la data împroprietăririi, teren arabil, cu exceptia celor care l-au înstrăinat.
(4) Dispozitiile art. 14 alin. (2) si (3) se aplică în mod corespunzător.
(5) Se vor atribui, la cerere, persoanelor care si-au pierdut total sau partial capacitatea de muncă si mostenitorilor celor care au decedat - ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989 - în proprietate, terenuri în suprafată de 10.000 mp în echivalent arabil. Pentru terenurile atribuite, acesti beneficiari nu datorează taxe sau impozite.

ART. 16
(1) În cazurile în care în perimetrul unor cooperative agricole de productie au fost comasate si terenuri agricole ale unor proprietari particulari, iar acestia nu au preluat în compensatie alte terenuri, la cererea lor sau a mostenitorilor, ei vor fi repusi în proprietate si li se vor restitui suprafetele în cotă echivalentă, în cadrul unor sole stabilite de comisie.
(2) Dispozitiile art. 14 alin. (2) si (3) se aplică în mod corespunzător.

ART. 17
(1) În localitătile cu cetăteni români, apartinând minoritătii germane sau în care locuiesc persoane care au fost deportate sau strămutate, deposedate de terenuri prin acte normative intervenite după anul 1944, se vor atribui în proprietate, la cerere, cu prioritate acestora sau mostenitorilor, suprafete de teren din rezerva aflată la dispozitia comisiilor sau se va proceda conform art. 37.
(2) La atribuire, se va avea în vedere suprafata de teren pe care acestia au avut-o în proprietate, fără a se depăsi 10 ha de familie, în echivalent arabil.

ART. 18
(1) Terenurile din extravilan aduse sau preluate în orice alt mod în patrimoniul cooperativei agricole de productie de la cooperatori sau de la alte persoane care au decedat si nu au mostenitori, precum si terenurile pentru care nu s-au formulat cereri de restituire rămân la dispozitia comisiei.
(2) Toate terenurile cooperativei agricole de productie care nu sunt atribuite conform art. 14-17, precum si terenurile extravilane proprietatea statului aflate în folosinta cooperativei, rămân, de asemenea, la dispozitia comisiei, urmând a fi atribuite altor persoane îndreptătite, potrivit prevederilor prezentei legi.
(3) Terenurile neatribuite, rămase la dispozitia comisiei, trec în domeniul privat al comunei, orasului sau al municipiului, urmând a fi puse la dispozitia celor care doresc să întemeieze sau să dezvolte exploatatii agricole, prin închiriere, concesionare sau vânzare, în conditiile legii.

ART. 19
(1) Membrilor cooperatori activi care nu au adus teren în cooperativa agricolă de productie sau au adus teren mai putin de 5.000 mp, precum si celor care, neavând calitatea de cooperatori, au lucrat în orice mod, ca angajati în ultimii 3 ani în cooperativă sau în asociatii cooperatiste, li se pot atribui în proprietate loturi din terenurile prevăzute la art. 18, dacă sunt stabiliti sau urmează să se stabilească în localitate si nu detin teren în proprietate în alte localităti. Suprafata atribuită în proprietate se va determina tinând seama de suprafata terenurilor, numărul solicitantilor si de suprafata atribuită celor care au adus pământ în cooperativa agricolă de productie.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică si persoanelor care au fost deportate si nu beneficiază de dispozitiile art. 14-16.
(3) Se pot atribui, la cerere, în folosintă agricolă, până la 5.000 mp în echivalent arabil, de familie, personalului de specialitate din serviciile publice comunale, în perioada cât lucrează în localitate, dacă nu are teren în proprietate în această localitate, el sau membrii familiei din care face parte. Dreptul de proprietate asupra acestor terenuri apartine comunei, orasului sau municipiului, după caz.
(4) Atribuirea în folosintă nu se poate face în cazurile în care în localitatea respectivă s-au operat reducerile prevăzute la art. 14 alin. (3) .
(5) La plecarea prin localitate persoanele mentionate la alin. (3) au dreptul la despăgubiri pentru investitiile făcute, cu consimtământul prealabil al proprietarului si dacă sunt utile pe suprafata atribuită.

ART. 20
În situatia în care în unele cooperative agricole de productie nu mai rămâne teren disponibil pentru a se atribui suprafata minimă prevăzută la art. 8, precum si pentru persoanele prevăzute la art. 17 si 19 alin. (1) si (2) , comisia va hotărî reducerea în cotă proportională a suprafetei ce se repartizează pentru a se atribui terenuri în proprietate si acestor categorii.

ART. 21
(1) În localitătile cu excedent de suprafată agricolă, cu deficit de fortă de muncă în agricultură, din terenurile prevăzute la art. 18 se poate atribui în proprietate teren până la 10 ha în echivalent arabil tuturor familiilor care solicită în scris si se obligă să lucreze această suprafată.
(2) Familiile fără pământ sau cu pământ putin din alte localităti, care solicită în scris, pot primi în proprietate până la 10 ha teren în echivalent arabil, cu obligatia de a-si stabili domiciliul în comună, oras sau municipiu, după caz, si de a cultiva pământul primit, renuntând la proprietatea avută în localitatea lor, din extravilan.

ART. 22
(1) Din terenurile agricole, comisiile vor atribui în proprietate, la cererea comisiilor parohiale ori a altor organe reprezentative ale comunitătilor locale de cult - din mediul rural -, o suprafată de teren de până la 5 ha în echivalent arabil pentru fiecare parohie sau schit, apartinând cultelor recunoscute de lege, ori de până la 10 ha teren agricol în echivalent arabil în cazul mânăstirilor, în măsura în care toate aceste asezăminte au posedat în trecut terenuri agricole preluate de cooperativele agricole de productie, iar în prezent nu au asemenea terenuri ori au suprafete restrânse. În zonele necooperativizate, reconstituirea dreptului de proprietate se va face din terenurile aflate în proprietatea statului si în administrarea primăriilor, la propunerea acestora, prin ordinul prefectului.
(2) Dispozitiile art. 9 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.
(3) Organele reprezentative ale unitătilor de cult, recunoscute de lege, din mediul rural, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate si pentru suprafata de teren agricol care reprezintă diferenta dintre suprafata de 5 ha, în cazul parohiilor, si suprafata pe care au avut-o în proprietate, dar nu mai mult de 10 ha, si pentru suprafata ce reprezintă diferenta dintre suprafata de 10 ha, în cazul mânăstirilor si schiturilor, si suprafata pe care au avut-o în proprietate, dar nu mai mult de 50 ha.
(4) Dispozitiile art. 9 rămân aplicabile.
(5) Pentru parohiile, schiturile si mânăstirile din mediul urban, consiliile si organele reprezentative ale acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate în conditiile alin. (3) si (4) .
(6) Pot cere reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole care le-au apartinut în proprietate, în limita suprafetelor pe care le-au avut, si organele reprezentative ale altor unităti de cult, astfel:
a) centrul patriarhal, până la 200 ha;
b) centrele eparhiale, până la 100 ha;
c) protoieriile, până la 50 ha;
d) parohiile din mediul urban, până la 10 ha;
e) filialele din mediul rural si urban, până la 10 ha.

ART. 23
(1) Sunt si rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a mostenitorilor acestora, indiferent de ocupatia sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit si anexelor gospodăresti, precum si curtea si grădina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea tărănimii.
(2) Suprafetele de terenuri aferente casei de locuit si anexelor gospodăresti, precum si curtea si grădină din jurul acestora sunt acelea evidentiate ca atare în actele de proprietate, în cartea funciară, în registrul agricol sau în alte documente funciare, la data intrării în cooperativa agricolă de productie.
(3) Pentru suprafata de teren agricol atribuită de cooperativa agricolă de productie ca lot de folosintă, potrivit prevederilor art. 4 din Decretul-lege nr. 42/1990, nu se reconstituie sau nu se constituie dreptul de proprietate persoanei căreia i s-a atribuit, indiferent dacă acest teren se află în continuarea grădinii în intravilan sau în alt loc, în extravilan, cu exceptia celor strămutati, pentru realizarea unor investitii de interes local sau de utilitate publică.
(4) Dispozitiile alin. (1) se aplică si persoanelor din zonele cooperativizate, care nu au avut calitatea de cooperator.

ART. 24
(1) Terenurile situate în intravilanul localitătilor, care au fost atribuite de cooperativele agricole de productie, potrivit legii, cooperatorilor sau altor persoane îndreptătite, pentru constructia de locuinte si anexe gospodăresti, pe care le-au edificat, rămân si se înscriu în proprietatea actualilor detinători, chiar dacă atribuirea s-a făcut din terenurile preluate în orice mod de la fostii proprietari.
(2) Fostii proprietari vor fi compensati cu o suprafată de teren echivalentă în intravilan sau, în lipsă, cu teren situat în extravilan, în imediata vecinătate.

ART. 25
(1) În cazul în care cooperativa agricolă de productie a atribuit loturi în folosintă unor cooperatori, în grădinile din intravilan ale fostilor proprietari, asemenea terenuri revin, de drept, în proprietatea detinătorilor initiali sau a mostenitorilor acestora.
(2) Persoanele care au primit terenuri în conditiile alin. (1) si pe care au efectuat investitii au dreptul la o despăgubire egală cu contravaloarea acestora, dacă nu pot fi ridicate.
(3) Prin investitii, în sensul alin. (2) , se întelege lucrările destinate exploatării agricole a terenului.

ART. 26
(1) Terenurile situate în intravilanul localitătii, care au apartinut cooperatorilor sau altor persoane care au decedat, în ambele cazuri fără mostenitori, trec în proprietatea comunei, orasului sau a municipiului, după caz, si în administrarea primăriilor, pentru a fi vândute, concesionate ori date în folosintă celor care solicită să-si construiască locuinte si nu au teren, ori pentru amplasarea de obiective social-culturale sau cu caracter productiv, potrivit legii, ori pentru compensările prevăzute la art. 24.
(2) Până la efectuarea operatiunilor prevăzute la alin. (1) , terenurile vor fi înscrise si folosite conform destinatiei avute.

ART. 27
(1) Punerea în posesie si eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptătiti nu pot avea loc decât numai după ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătătilor pe temeiul schitei, amplasamentului stabilit si întocmirea documentelor constatatoare prealabile.
(2) În toate cazurile în care reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, cu ocazia măsurătorilor comisia ia act de recunoasterea reciprocă a limitelor proprietătii de către vecini si le consemnează în documentele constatatoare.
(3) Pentru terenurile aflate în exploatarea societătilor agricole de tip privat, constituite în temeiul Legii nr. 36/1991 privind societătile agricole si alte forme de asociere în agricultură, comisiile locale si cele judetene, în termen de 12 luni, vor efectua toate operatiunile prevăzute la alin. (1) si (2) si vor elibera titlurile de proprietate.
(4) Membrii si conducerea acestor societăti agricole au obligatia de a solicita imediat comisiilor locale să efectueze operatiunile prevăzute la alineatul precedent, iar comisiile judetene, să solicite eliberarea titlurilor de proprietate.
(5) Încălcarea prevederilor alineatelor precedente atrage desfiintarea, de drept, a societătilor agricole în cauză.
(6) La desfiintarea cooperativei agricole de productie, o comisie de lichidare constituită în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin ordinul prefectului, la propunerea primăriei, va proceda în termen de 9 luni de la desfiintarea cooperativei, la realizarea activului si la plata pasivului, în conditiile prevăzute de lege.

ART. 28
(1) Comisiile de lichidare prevăzute de art. 27 au obligatia de a constata si stabili orice fapte de încălcare a legii, de a lua măsuri de recuperare a pagubelor, conform legii, si de a sesiza, dacă este cazul, organele de urmărire penală.
(2) Sumele recuperate în conditiile alin. (1) constituie activ lichidat si urmează destinatia celor prevăzute la art. 27.
(3) La expirarea termenului prevăzut la art. 27, comisiile de lichidare vor prezenta bilantul de lichidare si raportul explicativ organului de specialitate al prefecturii sau al Primăriei Municipiului Bucuresti, învestit cu atributii de control financiar, potrivit legii, pentru descărcare.
(4) Actele de constatare a datoriilor fată de stat si fată de alte persoane juridice, rămase după terminarea operatiunilor de lichidare, întocmite de către comisia de lichidare, vor fi avizate si centralizate de către Ministerul Finantelor, după care Guvernul le va prezenta Parlamentului, cu propuneri de rezolvare.

ART. 29
(1) Constructiile agrozootehnice, atelierele de industrie mică, masinile, utilajele si alte asemenea mijloace fixe, ce au apartinut cooperativei agricole de productie desfiintate, precum si terenurile de sub acestea, ca si cele necesare utilizării lor normale, plantatiile de vii si pomi si animalele devin proprietatea membrilor asociatiilor de tip privat, cu personalitate juridică, dacă se vor înfiinta.
(2) Drepturile fostilor cooperatori asupra bunurilor prevăzute la alin. (1) se vor stabili în cotă valorică, proportional cu suprafata de teren adusă sau preluată în orice mod în cooperativa agricolă de productie si cu volumul muncii prestate. Membrii asociati vor constitui aceste drepturi ca aport în natură la noua asociatie.
(3) Fostilor cooperatori care nu devin membri ai acestei asociatii li se vor stabili drepturi de creantă proportional cu cota valorică ce li se cuvine din patrimoniul cooperativei agricole de productie, dacă nu au fost acoperite în altă modalitate. Plata creantelor se va face de către asociatie, în natură sau în bani, potrivit hotărârii comisiei de lichidare.
(4) În cazul în care nu s-au constituit asemenea asociatii, bunurile si animalele prevăzute la alin. (1) se vor vinde prin licitatie publică persoanelor fizice sau juridice, urmând ca din pretul realizat să se achite datoriile de orice fel ale fostei cooperative agricole de productie. Fac exceptie bovinele si ovinele, precum si plantatiile de vii si pomi, care vor fi atribuite fostilor cooperatori.
(5) În termen de 9 luni de la desfiintarea cooperativei agricole de productie, se vor stabili drepturile bănesti ce revin fiecărui fost membru cooperator de către comisia de lichidare constituită potrivit art. 27 alin. (6) .
(6) Fostii membri cooperatori vor primi cota cuvenită din valorificarea prin licitatie a bunurilor comune, proportional cu suprafata de teren adusă în cooperativa agricolă de productie, în echivalent arabil, si volumul valoric de muncă efectuat.
(7) Bunurile prevăzute la alin. (1) , care nu se vând în termen de un an de la data desfiintării cooperativei agricole de productie, trec în proprietatea privată a comunelor, oraselor si a municipiilor unde acestea sunt situate, fără nici o despăgubire, si în administrarea primăriilor.
(8) Demolarea constructiilor agrozootehnice, a atelierelor de întretinere, a instalatiilor si a anexelor gospodăresti si de industrie mică, care fac obiectul alin. (1) , este interzisă. Prin exceptie, dacă sunt degradate sau din orice alt motiv nu pot fi utilizate, ele pot fi desfiintate cu autorizatia prefecturii, iar materialele vor fi valorificate de primării, urmând ca sumele rezultate să intre în activul operatiunilor de lichidare.
(9) Constructiile afectate unei utilizări sociale sau culturale trec fără plată, în regim de drept public, în proprietatea comunelor, oraselor sau a municipiilor si în administrarea primăriilor.

ART. 30
(1) Asociatiile intercooperatiste sau de stat si cooperatiste de orice profil se pot reorganiza în societăti comerciale pe actiuni, în termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Terenurile si celelalte bunuri aduse de cooperativa agricolă de productie în asociatie, precum si bunurile dobândite de aceasta devin proprietatea societătii comerciale, iar cooperatorii si celelalte persoane îndreptătite a-si reconstitui proprietatea asupra terenurilor ce apartin societătii, precum si salariatii acesteia pot deveni actionari în conditiile legii.
(3) În cazul în care unii cooperatori sau alte persoane îndreptătite, prevăzute la alin. (2) , nu vor opta pentru a deveni actionari ai societătii comerciale, li se va stabili dreptul de proprietate, conform prevederilor art. 14 si 15 din prezenta lege, din terenurile care nu au fost aduse de cooperativa agricolă de productie în asociatie.
(4) În localitătile în care nu există aceste posibilităti, se vor putea desfiinta unele ferme neeficiente ale asociatiei. Hotărârea în această privintă se adoptă de către comisia judeteană, la propunerea comisiilor comunale, orăsenesti sau municipale, după caz.

ART. 31
(1) Terenurile proprietatea statului aflate în exploatarea cooperativelor agricole de productie sunt la dispozitia comisiilor prevăzute la art. 12, în vederea atribuirii lor în proprietatea celor îndreptătiti, conform legii.
(2) Terenurile neatribuite, rămase la dispozitia comisiei, vor trece în domeniul privat al comunei, orasului sau al municipiului.

ART. 32
(1) Terenul atribuit conform art. 19 alin. (1) , art. 21 si art. 43 nu poate fi înstrăinat prin acte între vii timp de 10 ani, socotiti de la începutul anului următor celui în care s-a făcut înscrierea proprietătii, sub sanctiunea nulitătii absolute a actului de înstrăinare.
(2) Constatarea nulitătii poate fi cerută în justitie de către primărie, prefectură, procuror, precum si de către oricare persoană interesată.

ART. 33
Terenurile provenite din fostele izlazuri comunale - pajisti si arabil - care s-au aflat în folosinta cooperativelor agricole de productie - trec în proprietatea privată a comunelor, oraselor sau, după caz, a municipiilor si în administrarea primăriilor, urmând a fi folosite ca păsuni comunale si pentru producerea de furaje si seminte pentru culturi furajere.

ART. 34
Lucrările de îmbunătătiri funciare care se află pe terenurile primite, inclusiv zonele de protectie aferente, trec în proprietatea unitătilor specializate de exploatare a unor astfel de lucrări, în conditiile legii.

CAP. 3
Dispozitii privind terenurile proprietate de stat si unele prevederi speciale

ART. 35
(1) Terenurile proprietatea statului sunt acele suprafete intrate în patrimoniul său în conformitate cu prevederile legale existente până la data de 1 ianuarie 1990 si înregistrate ca atare în sistemul de evidentă al cadastrului funciar general si în amenajamentele silvice.
(2) Terenurile proprietate de stat, administrate de institutele si statiunile de cercetări stiintifice, agricole si silvice, destinate cercetării si producerii de seminte si material săditor din categorii biologice superioare si a animalelor de rasă, precum si din administrarea Institutului pentru Testarea si Înregistrarea Soiurilor de Plante de Cultură si a centrelor sale teritoriale apartin domeniului public si rămân în administrarea acestora. În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi*), Guvernul, la propunerea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, va delimita suprafetele de teren strict necesare cercetării si producerii de seminte si material săditor din categorii biologice superioare si animalelor de rasă si pe cele destinate productiei, din administrarea institutelor si statiunilor de cercetare si productie agricolă.
(3) Dispozitiile alin. (2) se aplică si terenurilor proprietate de stat folosite, la data prezentei legi, de unitătile de învătământ cu profil agricol sau silvic si care trec în administrarea acestora.
--------------
*) Legea nr. 169/1997 a intrat în vigoare la data de 4 noiembrie 1997.

ART. 36
(1) Terenurile aflate în proprietatea statului, situate în intravilanul localitătilor si care sunt în administrarea primăriilor, la data prezentei legi, trec în proprietatea comunelor, oraselor sau a municipiilor, urmând regimul juridic al terenurilor prevăzute la art. 26.
(2) Terenurile proprietate de stat, situate în intravilanul localitătilor, atribuite, potrivit legii, în folosintă vesnică sau în folosintă pe durata existentei constructiei, în vederea construirii de locuinte proprietate personală sau cu ocazia cumpărării de la stat a unor asemenea locuinte, trec, la cererea proprietarilor actuali ai locuintelor, în proprietatea acestora, integral sau, după caz, proportional cu cota detinută din constructie.
(3) Terenurile atribuite în folosintă pe durata existentei constructiilor dobânditorilor acestora, ca efect al preluării terenurilor aferente constructiilor, în conditiile dispozitiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974 cu privire la sistematizarea teritoriului si localitătilor urbane si rurale, trec în proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosintă a terenului, proprietari ai locuintelor.
(4) Dispozitiile art. 23 rămân aplicabile.
(5) Terenurile fără constructii, neafectate de lucrări de investitii aprobate, potrivit legii, din intravilanul localitătilor, aflate în administrarea consiliilor locale, considerate proprietate de stat prin aplicarea dispozitiilor Decretului nr. 712/1966 si a altor acte normative speciale, se restituie fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, după caz, la cerere.
(6) Atribuirea în proprietate a terenurilor prevăzute de alin. (2) - (5) se va face, prin ordinul prefectului, la propunerea primăriilor, făcută pe baza verificării situatiei juridice a terenurilor.

ART. 37
(1) Persoanele ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietate de stat, ca efect al unor legi speciale, altele decât cele de expropriere, si care se află în administrarea unitătilor agricole de stat devin, la cerere, actionari la societătile comerciale înfiintate, în baza Legii nr. 15/1990, din actualele unităti agricole de stat. De aceleasi prevederi beneficiază si mostenitorii acestor persoane.
(2) Cererea se depune, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, la primăria în a cărei rază teritorială este situat terenul.
(3) Numărul de actiuni primite va fi proportional cu suprafata de teren în echivalent arabil, trecută în patrimoniul statului, fără a putea depăsi însă valoarea a 10 ha teren de familie, în echivalent arabil.
(4) Nu beneficiază de dispozitiile acestui articol persoanele ale căror terenuri au fost confiscate ca efect al unor condamnări penale, cu exceptia persoanelor precizate în Decretul-lege nr. 118 din 30 martie 1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, cu modificările ulterioare.

ART. 38
(1) Persoanele fizice cărora îi s-a stabilit calitatea de actionar în temeiul art. 37, persoanele cărora li s-au stabilit drepturi la institutele si statiunile de cercetare agricole si la regiile autonome cu profil agricol, potrivit Legii nr. 46/1992, precum si persoanele care au calitatea de locatori, potrivit art. 25 din Legea-arendării nr. 16/1994, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate si pentru diferenta de peste 10 ha de familie, până la limita suprafetei prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, indiferent dacă reconstituirea urmează să se facă în mai multe localităti sau de la autori diferiti, în termenul, cu procedura si în conditiile prevăzute la art. 9 din prezenta lege.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) , cărora li s-a stabilit dreptul în actiuni, în limita suprafetei de până la 10 ha în echivalent arabil, pot face cerere, în cazul în care prin aplicarea coeficientului de echivalare, prevăzut în regulamentul aprobat de Hotărârea Guvernului nr. 131/1991, suprafata de teren putea depăsi, ca echivalentă, 10 ha teren arabil, în termenul, cu procedura si în conditiile prevăzute la art. 9 alin. (3) - (9) .

ART. 39
Persoanele fizice ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietatea statului prin efectul Decretului nr. 83/1949, precum si al oricăror alte acte normative de expropriere, sau mostenitorii acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de teren trecută în proprietatea statului, până la limita suprafetei prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, de familie, indiferent dacă reconstituirea urmează a se face în mai multe localităti sau de la autori diferiti, în termenul, cu procedura si în conditiile prevăzute la art. 9.

ART. 40
(1) După expirarea termenului de 90 de zile, în cazurile prevăzute la art. 38 si 39, primarul va întocmi situatia privind terenurile agricole solicitate de categoriile de persoane prevăzute si balanta fondului funciar pe localitate si pe fiecare societate comercială si institut sau statiune de cercetare si productie agricolă ori regie autonomă cu profil agricol, din raza teritorială a localitătii.
(2) Dispozitiile art. 9 alin. (9) rămân aplicabile.

ART. 41
(1) Terenurile agricole fără constructii, instalatii, amenajări de interes public, intrate în proprietatea statului si aflate în administrarea primăriilor la data prezentei legi, se vor restitui fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, fără a se putea depăsi suprafata de 10 ha de familie, în echivalent arabil.
(2) Restituirea terenurilor se face, la cerere, în conditiile art. 11, prin ordinul prefectului, la propunerea primăriei.
(3) Prevederile art. 37 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

ART. 42
(1) În localitătile cu deficit de teren, în care terenurile fostilor proprietari se află în proprietatea statului si acestia nu optează pentru actiuni în conditiile art. 37 si nu li se pot atribui lor sau mostenitorilor suprafata minimă prevăzută de prezenta lege, comisiile judetene vor hotărî atribuirea unei suprafete de 5.000 mp de familie, în echivalent arabil, la cerere, din terenurile proprietatea statului.
(2) Pentru diferenta de teren până la care sunt îndreptătiti fostii proprietari sau mostenitorii lor, potrivit prezentei legi, se aplică corespunzător prevederile art. 37.
(3) Nu pot fi atribuite suprafetele de teren pe care s-au efectuat investitii, altele decât îmbunătătiri funciare.
(4) Plantatiile de vii sau pomi pot fi afectate în astfel de cazuri numai în situatia în care nu există terenuri din altă categorie de folosintă, pentru a fi atribuite în proprietate.

ART. 43
(1) În zona montană - defavorizată de factori naturali cum sunt: clima, altitudinea, panta, izolarea - se poate atribui în proprietate, la cerere, o suprafată de teren de pană la 10 ha în echivalent arabil familiilor tinere de tărani care provin din mediul agricol montan, au priceperea necesară si se obligă în scris să-si creeze gospodării, să se ocupe de cresterea animalelor si să exploateze rational pământul în acest scop.
(2) Terenurile prevăzute la alineatul precedent se atribuie din domeniul privat al comunei, orasului sau al municipiului, după caz.
(3) Atribuirea în proprietate a terenurilor se face prin ordinul prefectului la propunerea primăriilor.

ART. 44
(1) Terenurile provenite din fostele izlazuri comunale, transmise unitătilor de stat si care, în prezent, sunt folosite ca păsuni, fânete si arabil, vor fi restituite în proprietatea comunelor, oraselor si a municipiilor, după caz, si în administrarea primăriilor, pentru a fi folosite ca păsuni comunale si pentru producerea de furaje sau seminte de culturi furajere. Fac exceptie suprafetele ocupate cu vii, pomi, seminceri furajeri, helesteie, lacuri sau cele destinate producerii de legume, fructe ori altă materie primă pentru fabricile de conserve, orezării si câmpuri experimentale, destinate cercetării agricole, ce vor fi compensate în suprafată egală cu teren de aceeasi calitate de către societătile comerciale pe actiuni, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi*).
(2) Nerespectarea dispozitiilor alineatului precedent duce la trecerea de drept în proprietatea comunelor, oraselor sau a municipiilor, după caz, a acestor terenuri.

ART. 45
(1) Persoanele fizice sau, după caz, mostenitorii acestora, ale căror terenuri cu vegetatie forestieră, păduri, zăvoaie, tufărisuri, păsuni si fânete împădurite au trecut în proprietatea statului prin efectul unor acte normative speciale, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate si pentru diferenta de peste 1 ha, dar nu mai mult de 30 ha, de familie.
(2) Dacă pe suprafetele de teren ce urmează a fi atribuite în conditiile alineatului precedent se află constructii sau amenajări forestiere, ori sunt în curs de executie sau în fază de proiectare, sau terenurile sunt defrisate, se vor atribui alte suprafete de teren, cu respectarea acelorasi conditii, în imediata apropiere.
(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) vor formula cererile în termenul, cu procedura si în conditiile prevăzute la art. 9 alin. (3) - (9) .
(4) Terenurile prevăzute la alin. (1) , precum si la art. 46 si 47 vor fi gospodărite si exploatate în regim silvic, potrivit legii. Regimul silvic pentru pădurile proprietate privată se va elabora si se va aproba în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi*), prin grija Ministerului Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului. Punerea în posesie a pădurilor, zăvoaielor, tufărisurilor, a păsunilor si fânetelor împădurite se va face numai după stabilirea regimului silvic al acestora.
----------------
*) Legea nr. 169/1997 a intrat în vigoare la data de 4 noiembrie 1997.

ART. 46
(1) Fostii composesori sau, după caz, mostenitorii acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor prevăzute la art. 45, pe baza actelor care le atestă această calitate si în limitele suprafetelor prevăzute în acele acte.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplică si în cazul terenurilor exploatate în devălmăsie de către fostii mosneni sau răzesi, în cadrul obstilor nedivizate.
(3) Dispozitiile art. 45 alin. (2) rămân aplicabile.
(4) În cazurile în care terenurile care au apartinut composesoratelor si obstilor sunt situate pe raza teritorială a mai multor localităti, cererea se face la fiecare dintre ele, pentru suprafata situată pe raza acestora.
(5) Persoanele prevăzute la alin. (1) vor formula cererile în termenul, cu procedura si în conditiile prevăzute la art. 9 alin. (3) - (9) .

ART. 47
(1) Consiliile parohiale sau organele reprezentative ale schiturilor si mânăstirilor, precum si ale institutiilor de învătământ, pot cere restituirea terenurilor cu vegetatie forestieră, păduri, zăvoaie, tufărisuri, fânete si păsuni împădurite, care le-au apartinut în proprietate, în limita suprafetelor pe care le-au avut în proprietate, dar nu mai mult de 30 ha, indiferent dacă sunt situate pe raza mai multor localităti.
(2) Cererile împreună cu actele doveditoare de proprietate se fac în termenul, cu procedura si în conditiile prevăzute la art. 9 alin. (3) - (9) .
(3) Consiliile locale ale comunelor, oraselor si municipiilor pot cere restituirea în proprietate privată a terenurilor cu vegetatie forestieră, păduri, zăvoaie, tufărisuri, fânete si păsuni împădurite, în baza actelor care le atestă această calitate, cu procedura si în conditiile prevăzute la art. 9 alin. (3) - (9) .
(4) Dispozitiile art. 45 alin. (2) rămân aplicabile.

ART. 48
Cetătenii români cu domiciliul în străinătate, precum si fostii cetăteni români care si-au redobândit cetătenia română, indiferent dacă si-au stabilit sau nu domiciliul în tară, pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafetele de terenuri agricole sau terenuri cu destinatie forestieră, prevăzute la art. 45, care le-au apartinut în proprietate, dar numai până la limita prevăzută la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945, de familie, pentru terenurile agricole, si nu mai mult de 30 ha de familie, pentru terenurile cu destinatie forestieră, în termenul, cu procedura si în conditiile prevăzute la art. 9 alin. (3) - (9) .

ART. 49
(1) Persoanele cărora li s-au constituit drepturi de proprietate asupra terenurilor agricole sunt obligate să respecte întocmai conditiile prevăzute la art. 19, 21 si 43, în legătură cu stabilirea domiciliului si întemeierea de noi gospodării.
(2) Nerespectarea acestor conditii atrage pierderea dreptului de proprietate asupra terenului si a constructiilor de orice fel realizate pe acesta. Pentru teren nu se vor acordă despăgubiri, iar pentru constructii, proprietarul va primi o despăgubire egală cu valoarea reală a acestora.
(3) Organul împuternicit să constate situatiile prevăzute la alin. (2) este prefectul, care, prin ordin, atestă pierderea dreptului de proprietate si trecerea acestuia, după caz, în proprietatea privată a comunei, a orasului sau a municipiului în a cărui rază teritorială este situat terenul.

ART. 50
Delimitarea teritorială a noilor proprietăti, rezultate din aplicarea prezentei legi, porneste de la actuala organizare a teritoriului si se face pe baza unor proiecte de parcelare întocmite de către organele de specialitate.

CAP. 4
Dispozitii procedurale

ART. 51
Comisia judeteană este competentă să solutioneze contestatiile si să valideze ori să invalideze măsurile stabilite de comisiile locale.

ART. 52
(1) În sensul prezentei legi, comisia locală este autoritate publică cu activitate administrativă, iar comisia judeteană este autoritate publică cu autoritate administrativ-jurisdictională.
(2) Comisia judeteană si cea locală au, în limitele competentei lor si prin derogare de la dispozitiile Codului de procedură civilă, calitate procesuală pasivă si, când este cazul, activă, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv primar sau, pe baza unui mandat conventional, de către unul dintre membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat.

ART. 53
(1) Hotărârile comisiei judetene asupra contestatiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, conform dispozitiilor cuprinse în cap. II, si cele asupra măsurilor stabilite de comisiile locale se comunică celor interesati prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
(2) Împotriva hotărârii comisiei judetene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare.

ART. 54
(1) Dispozitiile art. 53 alin. (1) se aplică si în cazul în care plângerea este îndreptată împotriva ordinului prefectului sau oricărui act administrativ al unui organ administrativ care a refuzat atribuirea terenului sau propunerile de atribuire a terenului, în conditiile prevăzute în cap. III.
(2) Dispozitiile art. 53 alin. (2) rămân aplicabile.

ART. 55
(1) Poate face obiectul plângerii modificarea sau anularea propriei hotărâri de către comisie.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplică si în cazul în care comisia judeteană a emis, după încheierea procedurii de definitivare a activitătii sale, acte administrative contrare propriei hotărâri, dispozitiile art. 53 alin. (2) rămânând aplicabile.

ART. 56
Plângerea prevăzută la art. 53 poate fi îndreptată si împotriva măsurilor de punere în aplicare a art. 37, cu privire la stabilirea dreptului de a primi actiuni în unitătile agricole de stat, reorganizate în societăti comerciale conform Legii nr. 15/1990, dispozitiile art. 53 alin. (2) rămânând aplicabile.

ART. 57
Plângerea formulată potrivit art. 53 - 56 suspendă executarea.

ART. 58
Instanta solutionează cauza potrivit regulilor prevăzute în Codul de procedură civilă si în Legea nr. 92/1992*) pentru organizarea judecătorească. Pe baza hotărârii judecătoresti definitive, comisia judeteană, care a emis titlul de proprietate, îl va modifica, îl va înlocui sau îl va desfiinta.
-----------------
*) Legea nr. 92/1992 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997.

ART. 59
Sentinta civilă pronuntată de instanta mentionată la art. 58 este supusă căilor de atac prevăzute în Codul de procedură civilă, cu respectarea dispozitiilor legale în materie.

ART. 60
Tertii care au fost vătămati în drepturile lor prin hotărârea comisiei judetene sau prin ordinul prefectului ori în alt mod, prin acte administrative prealabile ordinului, cum este cazul propunerilor primarului, si care nu aveau interes de a se adresa acestor organe, având deja un titlu de proprietate privată asupra terenului, ori li se recunoscuse un asemenea drept, potrivit legii, nu pot folosi decât calea actiunilor de drept comun, petitorii sau, după caz, posesorii, în special revendicarea, si nu procedura prevăzută în acest capitol.

ART. 61
Dispozitiile art. 60 se aplică si în cazul încălcării dreptului de proprietate publică sau privată al statului ori, după caz, al unitătilor administrativ-teritoriale.

ART. 62
Persoanelor prevăzute la art. 60 si art. 61 nu le sunt opozabile hotărârile date de comisiile judetene.

ART. 63
În toate cazurile în care legea prevede nulitatea unor operatiuni sau acte juridice, litigiul se judecă potrivit dreptului comun si nu conform procedurii speciale prevăzute în prezentul capitol.

ART. 64
(1) În cazul în care comisia locală refuză înmânarea titlului de proprietate emis de comisia judeteană sau punerea efectivă în posesie, persoana nemultumită poate face plângere la instanta în a cărei rază teritorială este situat terenul.
(2) Dacă instanta admite plângerea, primarul va fi obligat să execute de îndată înmânarea titlului de proprietate sau, după caz, punerea efectivă în posesie, sub sanctiunea condamnării la daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere, anume stabilite de instantă.
(3) Dispozitiile art. 53 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

ART. 65
Litigiile în curs se vor judeca în continuare de către instantele sesizate, indiferent de faza procesuală în care se află, potrivit regulilor procedurale aplicabile la data sesizării, tinând însă seama, când este cazul, si de dispozitiile prezentei legi.

CAP. 5
Circulatia juridică a terenurilor

ART. 66
Terenurile proprietate privată, indiferent de titularul lor, sunt si rămân în circuitul civil. Ele pot fi dobândite si înstrăinate prin oricare dintre modurile stabilite de legislatia civilă, cu respectarea dispozitiilor din prezenta lege.

ART. 67
(1) Terenurile situate în intravilan si extravilan pot fi înstrăinate, indiferent de întinderea suprafetei, prin acte juridice între vii, încheiate în formă autentică.
(2) În toate cazurile de dobândire, prin acte juridice între vii, proprietatea dobânditorului nu poate depăsi 100 ha teren agricol în echivalent arabil, de familie, sub sanctiunea nulitătii absolute a actului de înstrăinare.

ART. 68
(1) Persoanele fizice care nu au cetătenie română si domiciliul în România, precum si persoanele juridice care nu au nationalitate română si sediul în România, nu pot dobândi în proprietate terenuri de orice fel prin acte între vii.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) , care dobândesc în proprietate terenuri prin mostenire, sunt obligate să le înstrăineze în termen de 1 an de la data dobândirii, sub sanctiunea trecerii în mod gratuit a acestora în proprietatea statului si în administrarea Agentiei pentru Dezvoltare si Amenajare Rurală.
(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) , care au dobândit în proprietate terenuri înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt obligate să le înstrăineze în termen de 1 an de la această dată, sub sanctiunea trecerii în mod gratuit a terenurilor în proprietatea statului si în administrarea Agentiei pentru Dezvoltare si Amenajare Rurală.

ART. 69
(1) Înstrăinarea de terenuri agricole în extravilan, prin vânzare, se poate face prin exercitarea dreptului de preemptiune.
(2) Dreptul de preemptiune la înstrăinare a oricăror terenuri agricole din extravilan revine coproprietarilor, dacă este cazul, si apoi proprietarilor vecini si se exercită prin Agentia pentru Dezvoltare si Amenajare Rurală.
(3) Proprietarul terenului care urmează să fie vândut este obligat să încunostinteze Agentia pentru Dezvoltare si Amenajare Rurală, iar aceasta va comunica în scris persoanelor prevăzute la alin. (2) despre intentie, în termen de 15 zile de la data când a fost încunostintată.
(4) Titularii dreptului de preemptiune sunt obligati să se pronunte asupra exercitării acestuia în termen de 30 de zile de la data primirii comunicării.
(5) După împlinirea acestui termen, dreptul de preemptiune pentru coproprietari sau proprietarii vecini se consideră stins.
(6) Dreptul de preemptiune la înstrăinarea terenului revine statului prin Agentia pentru Dezvoltare si Amenajare Rurală, care este obligată să se pronunte înlăuntrul termenului prevăzut la alin. (4) .
(7) Dacă agentia nu se pronuntă în acest termen, terenul se vinde în mod liber.

ART. 70
Actul de înstrăinare încheiat cu încălcarea dreptului de preemptiune prevăzut la art. 69 este anulabil.

ART. 71
Terenurile agricole din extravilan nu pot face obiectul unei executări silite sau voluntare decât în cazurile prevăzute de lege.

ART. 72
(1) Schimbul de terenuri dintre persoane fizice se face prin acordul acestora, prin act autentic, dispozitiile art. 67 fiind aplicabile.
(2) Schimbul de terenuri dintre persoane juridice care au în administrare terenuri asupra cărora statul are majoritatea actiunilor sau dintre acestea si persoanele fizice se face numai cu avizul Ministerului Agriculturii si Alimentatiei sau al Ministerului Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului, după caz.
(3) Prin schimburile efectuate, fiecare teren dobândeste situatia juridică a terenului pe care îl înlocuieste, cu respectarea drepturilor reale.

ART. 73
Punerea în posesie a noilor detinători potrivit art. 72 alin. (2) se face de către delegatul Oficiului de cadastru agricol si organizarea teritoriului agricol judetean, în prezenta părtilor interesate, operându-se în documentele cadastrale si în registrul agricol modificările survenite.

CAP. 6
Folosirea terenului pentru productia agricolă si silvică

ART. 74
Toti detinătorii de terenuri agricole sunt obligati să asigure cultivarea acestora si protectia solului.

ART. 75
(1) Proprietarii de terenuri care nu îsi îndeplinesc obligatiile prevăzute la art. 74 vor fi somati în scris de către primăriile comunale, orăsenesti sau municipale, după caz, să execute aceste obligatii.
(2) Persoanele care nu dau curs somatiei si nu execută obligatiile în termenul stabilit de primar, din motive imputabile lor, vor fi sanctionate, anual, cu plata unei sume de la 50.000 lei la 100.000 lei/ha, în raport cu categoria de folosintă a terenului.
(3) Obligarea la plata sumei se face prin dispozitia*) motivată a primarului si sumele se fac venit la bugetul local.
----------------
*) Potrivit art. 48 alin. (1) din Legea nr. 69/1991, republicată, primarul emite dispozitii.

ART. 76**)
(1) Toti detinători de terenuri atribuite în folosintă în conditiile prezentei legi, care nu îsi îndeplinesc obligatiile prevăzute la art. 74, vor fi somati în conditiile art. 75 alin. (1) .
(2) Cei care nu dau curs somatiei pierd dreptul de folosintă asupra terenului la sfârsitul anului în curs.
----------------
**) Prevederile alin. (3) al art. 76 au fost abrogate implicit prin prevederile alin. (2) ale aceluiasi articol.

ART. 77
Schimbarea categoriei de folosintă a terenurilor arabile ale persoanelor juridice, în alte categorii de folosintă agricolă, se poate face cu avizul organelor agricole de specialitate judetene, numai în următoarele cazuri:
a) terenurile arabile situate în zonele de deal, ce constituie enclave din masivele de vii si livezi, din podgoriile si bazinele pomicole consacrate, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, pot fi transformate în plantatii viticole si pomicole;
b) terenurile arabile din zonele de ses, necesare completării masivelor viticole destinate pentru struguri de masă si stafide si bazinele pomicole destinate culturii piersicului si caisului, stabilite de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, pot fi transformate în plantatii viticole si pomicole;
c) terenurile arabile cu soluri nisipoase pot fi amenajate si transformate în plantatii viticole si pomicole;
d) terenurile înregistrate la arabil, situate în zonele de deal si munte pe pante nemecanizabile, afectate de eroziune de suprafată si adâncime, de alunecări active sau semistabilizate, care nu mai pot fi ameliorate si mentinute la această folosintă, se pot amenaja si transforma în păsuni si fânete;
e) terenurile arabile situate an albiile râurilor si a Dunării, care nu pot fi folosite rentabil pentru alte destinatii agricole, pot fi amenajate în bazine piscicole.

ART. 78
(1) Schimbarea categoriei de folosintă a terenurilor arabile, altele decât cele prevăzute la art. 77, păsuni, fânete, vii si livezi, detinute de persoane juridice în care statul detine majoritatea actiunilor, se va aproba de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei.
(2) Persoanele fizice care au schimbat categoria de folosintă a terenurilor agricole pe care le detin în proprietate sunt obligate să comunice, în termen de 30 de zile de la data la care a avut loc această operatiune, modificarea intervenită oficiului de cadastru agricol si organizarea teritoriului agricol, judetean sau al municipiului Bucuresti, care are obligatia să o înregistreze.
(3) Schimbarea categoriei de folosintă silvică - păduri, răchitării, culturi de arbusti, detinute de persoane juridice - se aprobă de Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului.
(4) Schimbarea folosintei terenurilor agricole ce constituie zone de protectie a monumentelor se face cu acordul Comisiei nationale a monumentelor, ansamblurilor si siturilor istorice.

ART. 79
(1) Protectia si ameliorarea solului se realizează prin lucrări de prevenire si de combatere a proceselor de degradare si poluare a solului provocate de fenomene naturale sau cauzate de activităti economice si sociale.
(2) Lucrările necesare pentru protectia si ameliorarea solului se stabilesc pe bază de studii si proiecte, întocmite la cerere de organele de cercetare si proiectare de specialitate, în corelare cu cele de amenajare si organizare a teritoriului, si se execută de către detinătorii terenurilor sau prin grija acestora, de către unităti specializate în executia unor asemenea lucrări.
(3) Statul sprijină realizarea lucrărilor de protectie si ameliorare a solului, suportând partial sau total cheltuielile în limita alocatiei bugetare aprobate, pe baza notelor de fundamentare elaborate de unitătile de cercetare si proiectare, însusite de organele agricole de specialitate judetene si aprobate de către Ministerul Agriculturii si Alimentatiei.

ART. 80
Pentru realizarea coordonată a lucrărilor de interes comun, potrivit cu nevoile agriculturii, silviculturii, gospodăririi apelor, căilor de comunicatie, asezărilor omenesti sau altor obiective economice si sociale, documentatiile tehnico-economice si ecologice se vor elabora în comun de părtile interesate. Prin documentatii se vor stabili contributia părtilor interesate si ordinea de executie a lucrărilor.

ART. 81
Lucrările de regularizare a scurgerii apelor pe versanti si de corectare a torentilor, care servesc la apărarea si conservarea lucrărilor de irigatii, îndiguiri, desecări, a lacurilor de acumulare ori a altor lucrări hidrotehnice, căi de comunicatii, obiective economice si sociale, se vor executa concomitent cu lucrările de bază.

ART. 82
(1) Terenurile care prin degradare si poluare si-au pierdut, total sau partial, capacitatea de productie pentru culturi agricole sau silvice vor fi constituite în perimetre de ameliorare.
(2) Grupele de terenuri care intră în perimetrele de ameliorare se stabilesc de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei si de Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului, la propunerile ce au la bază situatiile înaintate de comune, orase si municipii.
(3) Delimitarea perimetrelor de ameliorare se face de către o comisie de specialisti, al cărei regulament de organizare si functionare se aprobă de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei si de Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului.
(4) Documentatiile întocmite se avizează de organele judetene agricole si silvice si de protectia mediului si se înaintează la Ministerul Agriculturii si Alimentatiei care, împreună cu ministerele si departamentele interesate, vor stabili programele de proiectare, finantare si executie.

ART. 83
(1) Detinătorii sunt obligati să pună la dispozitie terenurile din perimetrul de ameliorare în vederea aplicării măsurilor si lucrărilor prevăzute în proiectul de ameliorare, păstrând dreptul de proprietate.
(2) Includerea de către primărie a unui anumit teren în categoria mentionată la alin. (1) se poate face cu acordul proprietarului. Dacă proprietarul nu este de acord, primăria face propuneri motivate prefecturii, care va decide.
(3) Dacă prefectul decide includerea terenului prevăzut la alin. (2) în perimetrul de ameliorare, consiliul local este obligat să-i atribuie în folosintă, titularului terenului în cauză, o suprafată de teren corespunzătoare, pe toată durata realizării lucrărilor de ameliorare.
(4) În cazul în care statul nu dispune în localitatea respectivă de un alt teren asemănător pentru rezolvarea situatiei mentionate la alin. (1) , iar proprietarul nu este de acord să primească un alt teren la distantă mai mare, se va aplica procedura de expropriere pentru cauză de utilitate publică, prevăzută de Legea nr. 33/1994.

ART. 84
În interesul lucrărilor de corectare a torentilor si de gospodărire a apelor, statul poate face schimburi echivalente de terenuri cu proprietarii din perimetru, când pe terenul acestora urmează a se executa lucrări de amenajare cu caracter permanent. Schimbul se face numai cu acordul proprietarilor, prin act autentic, înregistrat în documentele de cadastru funciar.

ART. 85
Terenurile degradate si poluate, incluse în perimetrul de ameliorare, sunt scutite de taxe si impozite către stat, judet sau comună, pe timpul cât durează ameliorarea lor.

ART. 86
(1) Executia în teren a lucrărilor de amenajare si punere în valoare a terenurilor degradate din perimetrele de ameliorare se face de unităti specializate, în functie de specificul lucrărilor.
(2) Lucrările ce se execută pentru consolidarea terenului, ca: terasări, modelări, nivelări, fixări de soluri, înierbări, împăduriri, corectări de torenti si împrejmuiri, drumuri, poduri, podete, cu caracter permanent, se realizează pe cheltuiala statului, conform proiectului de ameliorare.

ART. 87
(1) Detinătorilor de terenuri degradate, chiar dacă nu sunt cuprinse într-un perimetru de ameliorare, care, în mod individual sau asociati, vor să facă din proprie initiativă înierbări, împăduriri, corectare a reactiei solului sau alte lucrări de ameliorare pe terenurile lor, statul le va pune la dispozitie gratuit materialul necesar - sământă de ierburi, puieti, amendamente si asistentă tehnică la executarea lucrărilor.
(2) Detinătorii care au primit materiale pentru înierbări, împăduriri si amendări si nu le-au întrebuintat în vederea scopului pentru care le-au cerut sunt obligati să plătească valoarea lor.

ART. 88
(1) Fondurile necesare pentru cercetarea, proiectarea si executarea lucrărilor prevăzute în proiectele de amenajare, ameliorare si punere în valoare a terenurilor degradate si poluate, cuprinse în perimetru, se asigură, în functie de specificul lucrărilor, de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei împreună cu Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului si cu alte ministere interesate, din Fondul de ameliorare a fondului funciar si prin alocatiile bugetare.
(2) Fondurile necesare pot fi sporite prin participarea comunelor, oraselor, municipiilor si a judetelor, prin contributia în muncă sau în bani a tuturor celor interesati la aceste lucrări, detinătorii terenurilor, locuitorii care trag foloase directe sau indirecte de pe urma acestor ameliorări si institutiile, societătile comerciale sau regiile autonome ale căror lucrări de artă, drumuri, poduri, căi ferate, constructii si altele asemenea beneficiază de avantajele lucrărilor de amenajare si ameliorare a terenurilor.
(3) În cazul în care se constată că anumite suprafete au fost scoase din productia agricolă sau silvică prin degradare sau poluare a solului, datorită faptei culpabile a unor persoane fizice sau juridice, proprietarii, primăria sau organul agricol ori silvic pot cere suportarea de către cel vinovat a cheltuielilor necesitate de lucrările de refacere si de ameliorare a solului.

ART. 89
Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului împreună cu Academia de Știinte Agricole si Silvice "Gheorghe Ionescu-Șisesti", vor lua măsuri pentru dezvoltarea sistemului national de supraveghere, evaluare, prognoză si avertizare cu privire la starea calitătii solurilor agricole si silvice, pe baza unui sistem informational, cu asigurarea de bănci de date, la nivelul tării si al judetului, si vor propune măsurile necesare pentru protectia si ameliorarea terenurilor, în scopul mentinerii si cresterii capacitătii de productie.

CAP. 7
Folosirea temporară sau definitivă a terenurilor în alte scopuri decât productia agricolă si silvică

ART. 90
Folosirea temporară sau definitivă a unor terenuri agricole si silvice în alte scopuri decât productia agricolă si silvică se face numai în conditiile prevăzute de prezenta lege.

ART. 91
(1) Amplasarea noilor constructii de orice fel se face în intravilanul localitătilor.
(2) Prin exceptie, unele constructii, care, prin natura lor, pot genera efecte poluante factorilor de mediu, pot fi amplasate în extravilan. În acest caz, amplasamentele se vor stabili pe bază de studii ecologice de impact, prealabile, avizate de organele de specialitate, privind protectia mediului înconjurător.
(3) De asemenea, fac exceptie constructiile care, prin natura lor, nu se pot amplasa în intravilan, precum si adăposturile pentru animale.

ART. 92
(1) Amplasarea constructiilor de orice fel pe terenuri agricole din extravilan de clasa I si a II-a de calitate, pe cele amenajate cu lucrări de îmbunătătiri funciare, precum si pe cele plantate cu vii si livezi, parcuri nationale, rezervatii, monumente, ansambluri arheologice si istorice este interzisă.
(2) Se exceptează de la prevederile alineatului precedent constructiile care servesc activitătile agricole, cu destinatie militară, căile ferate, soselele de importantă deosebită, liniile electrice de înaltă tensiune, forarea si echiparea sondelor, lucrările aferente exploatării titeiului si gazului, conductele magistrale de transport gaze sau petrol, lucrările de gospodărire a apelor si realizarea de surse de apă.
(3) Scoaterea definitivă din circuitul agricol a terenurilor agricole din extravilan, de clasa I si a II-a de calitate, a celor amenajate cu lucrări de îmbunătătiri funciare, precum si a celor plantate cu vii si livezi, prin extinderea intravilanului localitătilor, se face la propunerea consiliilor locale, prin hotărâre a Guvernului si cu avizul Ministerului Agriculturii si Alimentatiei.
(4) Scoaterea definitivă din circuitul agricol si silvic a terenurilor situate în extravilanul localitătilor se face cu plata, de către persoanele fizice sau juridice solicitante, a taxelor prevăzute în anexele nr. 1 si 2 la prezenta lege. Din aceste taxe se constituie Fondul de ameliorare a fondului funciar, aflat la dispozitia Ministerului Agriculturii si Alimentatiei si, respectiv, a Ministerului Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului.
(5) Dispozitiile alin. (4) se aplică si în cazul terenurilor agricole care au fost trecute, potrivit legii, în intravilanul localitătii, în vederea realizării constructiilor de orice fel.
(6) Pentru terenurile scoase definitiv din circuitul agricol si silvic pentru constructii care deservesc activitătile agricole si silvice, lucrările de îmbunătătiri funciare, regularizarea cursurilor de apă, realizarea de surse de apă potabilă si obiective meteorologice nu se datorează taxele prevăzute la alin. 4.
(7) De asemenea, se exceptează de la plata taxelor prevăzute la alin. (4) perimetrele agricole din satele sau cătunele demolate, aflate în curs de reconstructie.

ART. 93
(1) Pentru scoaterea temporară a terenurilor din productia agricolă si silvică, titularul aprobării este obligat să depună o garantie în bani egală cu taxa prevăzută pentru scoaterea definitivă a terenurilor din circuitul agricol sau silvic, într-un cont special al Fondului de ameliorare a fondului funciar.
(2) Pentru taxa prevăzută la art. 92 alin. (4) si pentru garantia prevăzută la alin. (1) , depuse în Fondul de ameliorare a fondului funciar, se primeste de către titular o dobândă aplicată de societatea bancară pentru perioada de depozit.
(3) După îndeplinirea obligatiilor prevăzute cu privire la redarea terenurilor, la confirmarea organelor judetene agricole sau silvice si a proprietarului terenului, titularul va primi garantia depusă si dobânda bancară.
(4) În cazul în care titularul aprobării nu execută lucrările de calitate si la termenele prevăzute în actele aprobatoare, organul agricol sau silvic de specialitate, în baza constatării situatiei de fapt, dispune să execute lucrările de redare cu cheltuieli din garantia depusă.
(5) Dacă titularul aprobării nu execută lucrările într-un nou termen si la calitatea stabilită de organul agricol sau silvic, întreaga garantie rămâne în Fondul de ameliorare a fondului funciar.

ART. 94
Folosirea definitivă sau temporară a terenurilor agricole în alte scopuri decât productia agricolă se aprobă după cum urmează:
a) de organele agricole judetene, prin oficiul de cadastru agricol si organizarea teritoriului agricol judetean sau al municipiului Bucuresti, pentru terenurile agricole de până la 1 ha. Aprobarea pentru orice extindere a acestei suprafete de teren se dă de către Ministerul Agriculturii si Alimentatiei;
b) de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, pentru terenurile agricole în suprafată de până la 100 ha;
c) de Guvern, pentru terenurile agricole a căror suprafată depăseste 100 ha.

ART. 95
Folosirea definitivă sau folosirea temporară a terenurilor forestiere în alte scopuri decât silvice se aprobă de organul silvic judetean, până la 1 ha, de Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului, pentru terenurile în suprafată de până la 100 ha, si de Guvern, pentru cele ce depăsesc această suprafată.

ART. 96
(1) Aprobarea prevăzută la art. 94 si 95 este conditionată de acordul prealabil al detinătorilor de terenuri. De asemenea, pentru obtinerea aprobării prevăzute la art. 94 lit. b) si c) si art. 95 este necesar avizul organelor agricole sau silvice judetene si al municipiului Bucuresti, după caz.
(2) Refuzul nejustificat al detinătorului terenului de a-si da acordul prevăzut la alin. (1) va putea fi solutionat de instanta de judecată, hotărârea acesteia înlocuind consimtământul celui în cauză.

ART. 97
La aprobare de către Guvern se va prezenta în mod obligatoriu si avizul Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, pentru terenurile agricole si al Ministerului Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului, pentru terenurile forestiere si cu ape si, dacă este cazul, al Ministerului Culturii, pentru ocrotirea monumentelor.

ART. 98
Intravilanul localitătilor este cel existent la data de 1 ianuarie 1990, evidentiat în cadastrul funciar; el poate fi modificat numai în conditiile legii.

ART. 99
Terenurile din albiile abandonate ale cursurilor de apă, devenite disponibile în urma lucrărilor de regularizare, vor fi amenajate pentru productia agricolă, piscicolă sau, după caz, silvică, o dată cu lucrările de bază executate de titularii acestora.

ART. 100
(1) Titularii obiectivelor de investitii sau de productii amplasate pe terenuri agricole si forestiere sunt obligati să ia măsuri prealabile executării constructiei obiectivelor, de decopertare a stratului de sol fertil de pe suprafetele amplasamentelor aprobate, pe care să-l depoziteze si să-l niveleze pe terenuri neproductive sau slab productive, indicate de organele agricole sau silvice, în vederea punerii în valoare sau a ameliorării acestora.
(2) Depozitarea se poate face numai cu acordul proprietarilor terenurilor. Acestia nu pot fi obligati la nici o plată pentru sporul de valoare astfel obtinut si nici nu pot pretinde despăgubiri pentru perioada de nefolosire a terenului.

ART. 101
(1) Titularii lucrărilor de investitii sau de productie, care detin terenuri pe care nu le mai folosesc în procesul de productie, cum sunt cele rămase în urma excavării de materii prime - cărbune, caolin, argilă, pietris - de la sondele abandonate si altele asemenea, sunt obligati să ia măsurile necesare de amenajare si de nivelare, dându-le o folosintă agricolă, iar dacă aceasta nu este posibil, o folosintă piscicolă sau silvică, în termen de 2 ani de la încheierea procesului de productie.
(2) Beneficiarilor lucrărilor prevăzute la alin. (1) nu li se va mai aproba scoaterea din productia agricolă sau silvică a altor terenuri, dacă nu s-au conformat dispozitiilor din acest articol.
(3) Executia acestor lucrări se face de unităti specializate ale Ministerului Agriculturii si Alimentatiei si ale Ministerului Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului, din fondurile prevăzute de beneficiari, în conditiile legii.

ART. 102
(1) Liniile de telecomunicatii si cele de transport si distribuire a energiei electrice, conductele de transport pentru alimentare cu apă, canalizare, produse petroliere, gaze, precum si alte instalatii similare, se vor grupa si amplasa de-a lungul si în imediata apropiere a căilor de comunicatii - sosele, căi ferate -, a digurilor, canalelor de irigatii si de desecări si a altor limite obligate din teritoriu, în asa fel încât să nu se stânjenească executia lucrărilor agricole.
(2) Aprobarea ocupării terenurilor în astfel de cazuri se dă de către oficiul de cadastru agricol si organizarea teritoriului agricol, judetean sau al municipiului Bucuresti, după caz, indiferent de mărimea suprafetei necesare, pe baza acordului detinătorilor si cu plata despăgubirilor convenite.
(3) Aprobarea în alte conditii decât cele prevăzute la alin. (1) se dă de organele prevăzute la art. 94 si 95.

ART. 103
(1) Ocuparea terenurilor necesare remedierii deranjamentelor în caz de avarii si executarea unor lucrări de întretinere la obiectivele prevăzute la art. 102, care au caracter urgent si care se execută într-o perioadă de până la 30 de zile, se vor face pe baza acordului prealabil al detinătorilor de terenuri sau, în caz de refuz, cu aprobarea prefecturii judetului sau a Primăriei Municipiului Bucuresti.
(2) În toate cazurile, detinătorii de terenuri au dreptul la despăgubire pentru daunele cauzate.

CAP. 8
Organizarea si amenajarea teritoriului agricol

ART. 104
Organizarea si amenajarea teritoriului agricol are ca sarcină crearea conditiilor pentru o mai bună folosire a terenurilor în scopul productiei agricole si se execută pe bază de studii si proiecte la cererea proprietarilor, rezolvându-se următoarele probleme:
a) corelarea dezvoltării agriculturii din zonă cu celelalte activităti economice si sociale, stabilind măsuri care să conducă la cresterea productiei agricole si la exploatarea în ansamblu a teritoriului;
b) gruparea prin comasare a terenurilor pe proprietari si destinatii în concordantă cu structurile de proprietate si cu formele de cultivare a pământului, rezultate în urma asocierilor, stabilirea perimetrelor fiecărei proprietăti, comasând terenurile dispersate si rectificând hotarele nerational amplasate;
c) elaborarea de studii si proiecte de organizare si amenajare a exploatatiilor agricole;
d) stabilirea retelei drumurilor agricole ca o completare a retelei de drumuri de interes general, integrate în organizarea si amenajarea de ansamblu a teritoriului, în scopul efectuării transportului productiei si accesului masinilor agricole necesare procesului de productie.

ART. 105
Studiile si proiectele de organizare si amenajare a teritoriului agricol se elaborează de unitătile de studii, proiectare si cercetare de specialitate, centrale sau judetene, si se supun discutiei proprietarilor de terenuri din zona interesată. În cazul adoptării lor cu majoritatea de voturi a proprietarilor care detin 2/3 din suprafată si aprobării de către organele agricole judetene, aplicarea măsurilor si lucrărilor prevăzute devin obligatorii pentru toti proprietarii.

CAP. 9
Sanctiuni

ART. 106
Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea civilă, contraventională sau penală, după caz.

ART. 107
Degradarea terenurilor agricole si silvice, a împrejurimilor acestora, distrugerea si degradarea culturilor agricole, a lucrărilor de îmbunătătiri funciare, a bornelor si semnelor topografice sau geodezice, a monumentelor istorice si ansamblurilor si siturilor arheologice, ori împiedicarea luării măsurilor de conservare a unor astfel de bunuri, precum si înlăturarea acestor măsuri, constituie infractiuni de distrugere si se pedepsesc potrivit prevederilor Codului penal*).
-----------------
*) Codul penal a fost republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997.

ART. 108
(1) Ocuparea în întregime sau în parte a terenurilor de orice fel, înfiintarea sau mutarea semnelor de hotar si a reperelor de marcare, fără aprobarea primită în conditiile legii, sau refuzul de a elibera terenul astfel ocupat fără drept constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 1 la 5 ani.
(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) se săvârseste prin violentă, amenintări ori de două sau de mai multe persoane împreună, pedeapsa este închisoare de la 2 la 7 ani.

ART. 109
Fapta persoanei fizice, care are calitatea de membru al comisiei locale sau judetene de aplicare a prezentei legi, de a împiedica în orice mod reconstituirea dreptului de proprietare sau eliberarea titlului de proprietate către persoanele îndreptătite, constituie abuz în serviciu si se pedepseste cu închisoare de la 1 la 5 ani.

ART. 110
Încălcarea prevederilor art. 9 alin. (5) lit. c) si ale art. 10, prin declararea unor suprafete de teren mai mici decât suprafetele pe care le detin sau nedeclararea unor suprafete de teren, detinute efectiv, constituie infractiune de fals în declaratii si se pedepseste potrivit prevederilor art. 292 din Codul penal.

ART. 111
Constituie contraventii la normele privind evidenta, protectia, folosirea si ameliorarea terenurilor agricole sau silvice următoarele fapte, dacă nu sunt săvârsite în astfel de conditii, încât, potrivit legii penale, constituie infractiuni:
a) efectuarea de schimburi de terenuri si a schimbării categoriei de folosintă a terenurilor de la superioară la inferioară, precum si folosirea definitivă sau temporară a terenurilor agricole si silvice în alte scopuri decât pentru productia agricolă si silvică;
b) nedeclararea la organele judetene de cadastru funciar de către posesori, în termen de 30 de zile de la aprobare, a schimburilor de terenuri si a schimbării categoriei de folosintă a acestora, precum si a datelor cu privire la mărimea suprafetelor si categoria de folosintă a acestora;
c) neluarea măsurilor de către posesorii de terenuri si de către persoanele autorizate, pentru păstrarea în bune conditii a bornelor geodezice, topografice, a reperelor metalice de nivelment, a piramidelor si balizelor de semnalizare a punctelor geodezice, precum si degradarea si distrugerea lor din culpă;
d) nedecopertarea de către beneficiarii de investitii a stratului fertil de sol, înainte de executarea lucrărilor de amplasare a unor obiective, si nedepozitarea acestui strat pe suprafetele stabilite de organele agricole, precum si neluarea măsurilor de amenajare si nivelare a terenurilor rămase în urma excavării de cărbune, caolin, argilă, pietris, sonde abandonate si altele asemenea;
e) amplasarea obiectivelor de orice fel, cu exceptia celor prevăzute la art. 92, pe terenurile situate în extravilan, fără avizele si aprobările prevăzute de lege;
f) ocuparea si folosirea terenurilor aprobate a fi scoase definitiv sau temporar din productia agricolă, înainte de a fi delimitate, bornate si predate;
g) degradarea terenurilor si culturilor prin depozitarea de materiale ori deseuri de pietris, moloz, nisip, prefabricate, constructii metalice, reziduuri, resturi menajere, gunoaie si altele asemenea;
h) neluarea unor măsuri corespunzătoare de către persoane juridice sau fizice pentru evitarea afectării terenurilor limitrofe prin reziduurile provenite din activitatea de productie si prin scurgeri de orice fel.

ART. 112
Contraventiile prevăzute la art. 111 se sanctionează astfel:
a) cele de la lit. a) - c) , cu amendă de la 500.000 lei la 1.000.000 lei;
b) cele de la lit. d) - h) , cu amendă de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei.

ART. 113
Sanctiunile se pot aplica si persoanelor juridice, după cum urmează:
a) cele de la art. 111 lit. a) - c) , cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei;
b) cele de la lit. d) - h) , cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei.

ART. 114
(1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de către specialistii împuterniciti în acest scop de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei si, după caz, de Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului, de împuternicitii prefectului si specialistii împuterniciti de directorul general al directiei generale pentru agricultură si alimentatie sau, după caz, de inspectorul sef al inspectoratului silvic judetean, precum si de către primar.
(2) Prin actul de constatare se dispune cu privire la suportarea pagubelor de către cei vinovati si, după caz, restabilirea situatiei anterioare.

ART. 115
În măsura în care prezenta lege nu dispune altfel, contraventiilor prevăzute la art. 111 li se aplică dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind constatarea si sanctionarea contraventiilor, cu modificările ulterioare.

CAP. 10
Dispozitii tranzitorii si finale

ART. 116
(1) Comisiile comunale, orăsenesti si municipale, constituite potrivit prevederilor art. 12, vor efectua lucrările si operatiunile stabilite de lege, din competenta lor, indiferent dacă se reconstituie sau se constituie dreptul de proprietate ori se restituie terenuri prin ordinul prefectului, înaintând aceste lucrări, după caz, comisiilor judetene sau prefectului, în vederea eliberării titlurilor de proprietate, respectiv emiterii ordinului prefectului.
(2) Comisiile prevăzute la alin. (1) vor efectua operatiunile de punere în posesie, întocmind în acest scop procese-verbale pe care le vor înainta comisiilor judetene.
(3) În cazurile prevăzute la art. 17, art. 30 alin. (2) si la art. 37, comisiile judetene, la propunerea comisiilor comunale, orăsenesti si municipale, după caz, vor emite hotărâri pentru titularii îndreptătiti, în vederea stabilirii dreptului acestora la actiuni.
(4) Hotărârea comisiei judetene se va transmite persoanelor fizice interesate si societătii comerciale în cauză, în termenul prevăzut la alin. (1) .
(5) Comisiile comunale, orăsenesti si municipale îsi încetează activitatea prin ordinul prefectului, iar comisiile judetene si, respectiv, a municipiului Bucuresti, prin hotărâre a Guvernului.

ART. 117
Pe perioada cât functionează comisiile comunale, orăsenesti si municipale, precum si comisiile de lichidare, membrii acestora, încadrati cu contract individual de muncă, se consideră delegati, iar ceilalti membri ai comisiilor primesc o indemnizatie ce se va stabili prin regulamentul de aplicare a legii.

ART. 118
Personalul de specialitate prevăzut la art. 8 din Decretul-lege nr. 43/1990 privind unele măsuri pentru stimularea tărănimii si activitătii economice a unitătilor agricole cooperatiste si de stat, care si-a desfăsurat activitatea în unitătile agricole cooperatiste desfiintate sau reorganizate în societăti comerciale, beneficiază cu prioritate de dispozitiile art. 19 alin. (1) ori ale art. 21.

ART. 119
(1) Monumentele istorice, vestigiile si obiectivele arheologice, tezaurele care se vor descoperi la fata solului sau în subsol sunt sub protectia legii.
(2) Proprietarii si detinătorii de terenuri sunt obligati să asigure integritatea acestora, să sesizeze organele de stat si să permită efectuarea lucrărilor de cercetare si conservare.
(3) Proprietarii terenurilor vor fi despăgubiti pentru daunele suferite si pentru terenurile preluate în domeniul public, în bani, sau cu teren echivalent, după caz.

ART. 120
Timpul lucrat de fostii cooperatori în cadrul cooperativelor agricole de productie se consideră vechime în muncă la acordarea pensiei si a celorlalte drepturi de asigurări sociale.

ART. 121
Finantarea activitătii de cadastru funciar general, a lucrărilor geodezice, fotogrammetrice si organizare a teritoriului, precum si a băncilor de date aferente acestora, la nivel judetean si national, se va realiza de la buget.

ART. 122
Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta lege.

ART. 123
(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României*).
(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: - art. 1-36 si 51-79 din Legea nr. 59/1974 cu privire la fondul funciar, publicată în Buletinul Oficial nr. 138 din 5 noiembrie 1974; - Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea tărănimii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 30 ianuarie 1990, cu exceptia art. 8-11. - Legea nr. 9/1990 privind interzicerea temporară a înstrăinării terenurilor prin acte între vii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 1 august 1990, cu exceptia art. 2; - H.C.M. nr. 656/1975 pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele privind evidenta, folosirea, protectia si ameliorarea terenurilor agricole, publicată în Buletinul Oficial nr. 74 din 16 iulie 1975; - Decretul nr. 115/1959 pentru lichidarea rămăsitelor oricăror forme de exploatare a omului de către om în agricultură, în scopul ridicării continue a nivelului de trai material si cultural al tărănimii muncitoare si al dezvoltării constructiei socialiste, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Nationale a Republicii Populare Române nr. 10 din 30 martie 1959; - orice alte dispozitii contrare prevederilor prezentei legi.
---------------
*) A se vedea si datele de intrare în vigoare a actelor normative modificatoare.

ANEXA 1

TAXA PROCENTUALĂ
datorată pentru scoaterea definitivă din circuitul agricol a terenurilor aflate în extravilan
----------------------------------------------------------
Clasa terenului agricol
---------------------------------
1 2 3 4 5
----------------------------------------------------------
Taxa procentuală care se aplică la pretul de vânzare 400 350 300 250 200
----------------------------------------------------------
NOTĂ:
Procentul se aplică la valoarea terenului, declarată ca pret de părtile din contractul de înstrăinare.
În situatia în care terenul nu a făcut obiectul vânzării-cumpărării si acesta este proprietatea investitorului sau provine din concesionare, donatie, asociere, taxa se calculează la valoarea de circulatie a terenului din zona respectivă.

ANEXA 2

TAXA

pentru folosirea definitivă a terenurilor forestiere în alte scopuri decât productia forestieră si defrisarea de păduri
----------------------------------------------------------
Clasa de calitate
---------------------------------
1 2 3 4 5
----------------------------------------------------------
Taxa procentuală care se aplică la pretul de vânzare 600 550 500 400 300
----------------------------------------------------------

NOTĂ:
Procentul se aplică la valoarea de rentă stabilită pentru volumul realizat la exploatabilitate de specia de bază din zonă, considerat la sortimentul tel, stabilit prin amenajament sau asimilat acestuia.

NOTĂ:
Reproducem mai jos articolele II - V din Legea nr. 169/1997, care nu au fost încorporate în textul republicat al Legii nr. 18/1991 si care se aplică, în continuare, ca dispozitii proprii ale Legii nr. 169/1997.
Mentionăm că trimiterile din cuprinsul acestor articole se referă la textele din Legea nr. 18/1991, astfel cum a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 20 februarie 1991.

ART. 2
Dispozitiile modificatoare sau de completare ori de abrogare ale prezentei legi nu aduc atingere în nici un fel titlurilor si altor acte de proprietate eliberate, cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, la data întocmirii lor."

"ART. 3
(1) Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozitiilor legislatiei civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991:
a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptătite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri;
b) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate în domeniul public sau privat al statului, ori în domeniul public al comunelor, oraselor sau municipiilor;
c) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localitătilor, pe terenurile revendicate de fostii proprietari, cu exceptia celor atribuite conform art. 23 din lege (art. 24 din Legea nr. 18/1991, republicată);
d) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole constituite ca izlaz comunal;
e) actele de constituire a dreptului de proprietate, în conditiile art. 20 (art. 21 din Legea nr. 18/1991, republicată), în localitătile în care s-a aplicat cota de reducere prevăzută de lege;
f) actele de constituire a dreptului de proprietate, în conditiile art. 20 (art. 21 din Legea nr. 18/1991, republicată) si în cazul în care în localitatea respectivă nu s-a constituit dreptul de proprietate persoanelor îndreptătite de lege;
g) transferurile de terenuri dintr-o localitate în alta, efectuate cu încălcarea conditiilor prevăzute de lege, în scopul ilicit de a spori prin aceasta valoarea terenului primit ca urmare a transferului;
h) actele de vânzare-cumpărare privind constructiile afectate unei utilizări sociale sau culturale - case de locuit, crese, grădinite, cantine, cămine culturale, sedii si altele asemenea - ce au apartinut cooperativelor agricole de productie, cu încălcarea dispozitiilor imperative prevăzute la ultimul alineat al art. 28 din lege (art. 29 din Legea nr. 18/1991, republicată).
(2) Nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, procuror si de alte persoane care justifică un interes legitim, iar solutionarea cererilor este de competenta instantelor judecătoresti de drept comun, care au plenitudine de jurisdictie.
(3) În situatia în care, pe terenurile care au făcut obiectul unor acte juridice constatate nule potrivit alin. (1) , s-au edificat constructii de orice fel, sunt aplicabile dispozitiile art. 494 din Codul civil."

ART. 4
(1) Persoanele care nu au depus cereri în termenul prevăzut de Legea fondului funciar nr. 18/1991, pentru reconstituirea dreptului de proprietate, ori aceste cereri s-au pierdut sau cu privire la care nu au primit nici un răspuns se pot adresa cu o nouă cerere comisiilor comunale, orăsenesti sau municipale, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile persoanelor care, potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, nu aveau vocatie să solicite si, respectiv, să li se reconstituie dreptul de proprietate."

ART. 5
Prin lege specială, după întocmirea balantei fondului funciar, se va reglementa atribuirea în folosintă sau, după caz, în proprietate de terenuri agricole din domeniul privat al statului, familiilor tinere, specialistilor din mediul rural, veteranilor de război cărora nu li s-au atribuit terenuri potrivit Legii nr. 44/1994, precum si personalului didactic, în conditiile Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic."

 TOP

Inapoi la legi